Un astrofotograf finlandez a petrecut 12 ani creand un mozaic al Caii Lactee

Nu ar trebui sa ne lasam descurajati de altii cand ne spun ca avem ambitii prea mari sau o sa fie prea greu, de multe ori cand ceva este mai greu decat normal atunci si rasplata va fi mai mare.

Captarea de panorame ale Caii Lactee, galaxia in care locuim, poate parea o sarcina descurajatoare avand in considerare ca ea masoara, conform NASA, aproximativ 100 000 de ani lumina dintr-o parte in alta.

Insa astrofotograful J.P Metsavainio si-a petrecut aproape 12 ani din viata ‘cosand’ 234 de cadre pentru a crea un mozaic de 125 de grade unghiulare ale cerului. Panorama ce reveleaza 20 de milioane de stele, capteaza spatiul dintre constelatiile Taurul si Lebada si a fost finalizata pe 16 Martie.

“Astrofotografia este una dintre cele mai dificile forme de fotografie naturala” a declarat Metsavainio, un artist profesionist. “Mozaicul meu este deobicei foarte adanc, insemnand ca arata tinte extrem de intunecate si formatiuni din norii gazosi ai galaxiei noastre natale, Calea Lactee.”
Fiecare cadru din mozaic este o lucrare artistica independenta si disponibila spre a fi vizionata pe blogul lui Metsavainio.

Cerul senin si intunecat, departe de poluarea luminoasa a oraselor, este cheia vitala a astrofotografiei. Rabdarea de altfel este foarte importanta deoarece captarea unei singure poze cu expunere mare poate dura ore sau chiar zile.

Astrofotograful spune ca imaginile lui preferate sunt cele ale ramasitelor de supernove, un fenomen ce se petrece in urma unei explozii stelare. Cateva din aceste supernove sunt vizibile in panorama lui iar ‘Cygnus Shell’, o ramasita a unei supernove putin vizibile ce poate fi observata ca un inel fad albastru in preajma nebuloasei Nord Americane i-a luat fotografului peste 100 de ore pentru a o compune.

Mozaicul Caii Lactee a lui Metsavainio

Mozaicul in contextul spatiului cosmic de ansamblu

Tehnica lui

Metsavainio a utilizat o gama de lentile si telescoape modificate la observatorul lui din partea nordica a Finlandei, aproape de Cercul Arctic. In prima faza el utilizeaza programe de procesare imagistica pentru a ajusta nivelele de lumina si culorile inainte de a ‘coase’ cadrele individuale impreuna in Adobe Photoshop, folosind stelele ca si indicatoare pentru a impreuna cadrele corect.

Fotografia finala contine aproximativ 1.7 gigapixeli si este rezultatul unei expuneri uriase de 1250 de ore intre anii 2009 si 2021.

Printre echipamentele utilizate de fotograf se numara: un vechi telescop Meade LX200 GPS 12″, o astrocamera QHY9, un obiectiv Canon EF 200mm f1.8. Echipamentele mai noi includ o astrocamera Apogee Alta U16, o lentila Tokina AT-x 200mm f2.8 si un set de filtre inguste si patrate Astrodon 50mm.

“Motivul pentru care continui sa imi desfasor aceasta activitate lenta este reprezentat in esenta de o curiozitate fara sfarsit; iubesc sa vad si sa arat cat de minunata este lumea noastra de fapt!” a declarat Metsavainio.

Un om puternic nu se da batut si isi duce ideea pana la final, chiar si dupa multi ani de zile.

 

Intra si tu in mediul online de astazi si nu va trebui sa astepti 12 ani pentru profitul afacerii tale.

21
Mar
2021